Poate
greşesc!
Toate
pasiunile ne fac să comitem greşeli, dar pe cele mai ridicole le facem din
dragoste.
Poate
greşesc eu, greşesc prin felul meu de a fi? Gesturile de tandreţe, sentimentele
mele pentru el, de care nu este străin, i le-am arătat de câte ori am avut
ocazia... oare se simte sufocat? Asta sunt eu, prin natura zodiei mele...,,iubesc
cu inima” şi dacă este o greşeală pentru că pur şi simplu iubesc... atunci sunt
condamnată, îmi merit pedeapsa, aceea de a fi singură. Perfecţiunea există
atunci când iubim cu adevărat, pentru că atunci suntem prea ocupaţi să iubim şi
nu avem timp să observăm defectele. Până şi cel mai mare defect îl considerăm
perfect.
Îmi amintesc de nopţile când ne plimbam,
când stăteam îmbrăţişaţi şi priveam pur şi simplu luna, stelele, sau stăteam
fără să spunem nimic. M-am bucurat de fiecare clipă alături de el dar poate
totuşi nu suficient.
Mă încearcă într-un fel acest gând, acela
că poate nu am petrecut prea mult timp împreună, nu l-am îmbrăţişat destul, nu
l-am sărutat destul, nu i-am arătat toată dragostea mea aşa cum aş fi vrut şi
poate că nu vom mai trăi niciodată acele clipe minunate... acesta e regretul
meu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu